PRIMARIA COMUNEI BEUCA

Judetul Teleorman

AGRICULTURA

    Zona economica a comunei Beuca este dictata de asezarea fizico-geografica a localitatii care se intinde pe o suprafata de 2 sate care au ca principal mijloc de productie "exploatatiile agricole" si gospodariile populatiei.
    Asa cum este firesc, micii producatori agricoli si micii fermieri, avand o pondere foarte insemnata in economia zonei, ei sunt evidentiati cu grija in Registrul Agricol, fiecare pe gospodaria sa sau cu inventarul agricol propriu, prin serviciul prestat de dl. agent agricol Nastase Ilie.
    Registrul agricol, are stabilite toate detaliile de consemnare si evidenta si asa se reflecta faptul ca in comuna Beuca veniturile locuitorilor sai, provin din agricultura si cresterea animalelor, in asociere cu micile investitii in diverse domenii: comert sau industrie.
    Legea 166/2002 care aproba Ord.108/2001 a Exploatatiilor agricole, a incurajat foarte multi producatori sa contracteze produse si lucrari la culturile agricole, deoarece subventiile au motivat mult preocuparile si interesele economice din domeniu.
    Relatia cu producatori agricoli este una foarte buna prin medierea asigurata de edilii comunei Beuca: dl. primar Grigore Aurelian si dl. viceprimar Badauta Eugen Stan, cat si printr-o cooperare cu Consiliul Local, asupra Hotararilor adoptate privitor la interesul cetateanului.
    Implementarea noilor legi UE se face treptat si-n ritm sustinut, deoarece se asteapta o reforma radicala in sectorul agricol al economiei nationale care va insemna foarte mult pentru locuitorii satelor noastre.
    Privita cu timiditate, aceasta reinnoire a si debutat cu inerentele sale greutati, dar s-au vadit deja multe rezultate, care sunt in atentia multora ca bune exemple de urmat: d-nii Polojan Ionel, Badica Vasile, Badauta Voicu, Cristea Gheorghe ca fermieri crescatori de vite si d-nii Ianculescu Stan, Badica Ion, David Costel ca crescatori de oi, altii sunt crescatori de albine ca dl Badica Stan, Ionescu Bebe, Badica Paulica, David Florin, ori sunt deja unii detinatori de exploatatii agricole ca dl Avram Gheorghe, Badauta Voicu sau Stoica Ion.
    Daca se mai consemneaza si preocuparile edililor locali pentru asigurarea unei infrastructuri viabile si corespunzatoare, vom retine unele investitii facute in domenii strategice: drumuri, podete si drenaj, alimentarea cu apa, si asigurarea iluminarii cu curent electric, amenajarea pasuni comunale.
    Cunoasterea potentialului aceste zone economice a comunei Beuca, se impune ca o vizita turistica, pentru ca locatia este una favorabila la doar 19 km de municipiul Rosiori de Vede, inspre nord-vest, pe ruta Satu Vechi - Beuca sau pe ruta Dobrotesti, unde veti gasi oameni ospitalieri si pasnici, dornici de nou si de comunicare.
    Rolul agriculturii in dezvoltarea rurala reprezinta pilonul de baza al unei politici de dezvoltare menite sa puna in practica intregul potential al acestui spatiu.
    La fel ca si in ceilalti ani Primaria si Consiliul Local a adaptat o strategie conform cerintelor, functie de resursele naturale oferite, de traditiile agricole, mergand cu toate acestea in pas cu dezvoltarea economica sociala, dar mai ales tehnica.
    Stradania factorilor de raspundere locali a fost in general axata pe conservarea si protejarea mediului.
Sigur ca nimic nu este simplu, deoarece complexitatea si diversitatea aparatului nostru rural presupune pe de o parte o participare directa, activa, iar pe de alta parte o implicare a tuturor factorilor de decizie astfel incat sa se ajunga la implementarea unui mecanism de dezvoltare durabila si nu de existenta de la o zi la alta, conform unei traditii paguboase mostenite din trecutul comunist.
    Dezvoltarea durabila presupune cresterea bunastarii populatiei prin aplicarea metodelor si metodologiilor strict agricole, fara a afecta capacitatea celorlalti cetateni aflati intr-o anumita „competitie ” cu agricultura.
Spatiul nostru rural a inteles foarte repede ca de cativa ani incoace comunitatea europeana are tot mai mult interes pentru aplicarea unei politici, fondata pe o solidaritate financiara, menita sa asigure sumele necesare viitoarelor investitii.
Primaria si Consiliul Local nu au uitat niciodata ca economia noastra rurala se bazeaza in special pe exploatatiile agricole.
    De aceea a luat o serie de masuri privind aducerea la cunostinta a celor care se ocupa de agricultura, precum si de modalitatea obtinerii fondurilor de finantare.


    In acest context in agricultura locala au ramas ca puncte slabe:
  •  interesul foarte slab pentru calitatea lucrarilor agricole;
  •  interesul foarte scazut pentru achizitionarea de utilaje agricole, indiferent daca acestea sunt noi sau aduse la mana a doua;
  •  lipsa interesului pentru gasirea metodelor de aplicare a tehnologiilor noi aplicabile pentru diferite culturi;
  •  interesul slab pentru aplicarea de soiuri de calitate;
  •  lipsa interesului pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare;
  •  lipsa interesului celor care se ocupa de agricultura, de a urma unul sau mai multe cursuri de pregatire in vederea aplicarii tehnologiei moderne in urma dobandirii cunostintelor la aceste masuri (in continuare se practica „agricultura dupa ureche” cu samanta repetitiva, cu cresterea animalelor metis sau aplicarea de culturi si tehnologi neadecvate solului);
    Nu putem sa omitem faptul ca agricultura a fost foarte slab sprijinita de catre stat.
    Nu trebuie sa uitam faptul ca accesarea unor programe europene, de cele mai multe ori, presupuneau ca cei care au accesat asemenea programe sa vina in participatiune directa cu pana 50% din valoarea investitiei.
    Obtinerea acestor sume, formalitatile bancare, debitele bancare, au facut sa scada interesul pentru acest mod de investitie intru-cat ipoteca si gajul pentru banca, dar si dobanda sunt singurele garanti asiguratorii ale bancii.
    Toate acestea raman ca o lupta cu un sistem invechit neadaptat la conditiile de proprietate europene si care neglijeaza in totalitate proprietatea privata a cetateanului dovedita cu acte valabile si recunoscute in toata lumea.

    Iata cum se prezinta situatia terenurilor agricole din Comuna Beuca, cu cele 2 sate Beuca si Plopi:
  • extravilanul din localitatea Beuca este de 2.347 ha.
        Numarul gospodariilor populatiei din comuna Beuca – 717 in  care convietuiesc peste 1.520 de persoane.

    Structura animalelor aflate in familiile crescatorilor de animale:
  •  bovine – 460 capete;
  •  ovine si caprine – 500 capete;
  •  cabaline – 168 capete;
  •  Porcine – 580 capete;
  •  pasari  – 9.800 ;
  •  familii albine – 400.


    In comuna Beuca sunt inregistrate urmatoarele utilaje agricole:
  •  tractoare  – 31 buc;
  •  combine pentru paioase – 8;
  •  pluguri – 30;
  •  cultivatoare – 8;
  •  grape mecanice – 21;
  •  combinatoare – 5;
  •  masini de imprastiat ingrasaminte – 3;
  •  semanatori pentru paioase – 12;
  •  semanatori prasitoare – 10;
  •  masini pentru erbicidat – 4;
  •  cositori mecanice – 8;
  •  prese pentru balotat – 3;
  •  remorci pentru tractor – 18.
     Tot ca o activitate a serviciului agricol din cadrul Primariei trebuie sa mentionez faptul ca in anul 2009 s-au eliberat un numar de 28 certificate de producator si un numar de 8 bilete de adeverire a proprietatii  si sanatatii animalelor.



     Concluzii
     Avand in vedere cele aratate in inceperea descrierii acestui capitol, putem sa observam faptul ca agricultura comunei noastre nu este una performanta si nici macar una de tranzitie.
     Indeletnicirea crescatorilor de animale a ramas ca o lipsa a altor preocupari, in putine cazuri aceasta fiind o pasiune.
     Valorificarea acestor produse este destul de greoaie, tinand cont de faptul ca principala desfacere a acestora este piata libera.
     Cum aderarea la U.E. inseamna reguli stricte privind valorificarea acestora, cu siguranta si cetatenii nostri se vor conforma, iar ca efect negativ si imediat va fi scaderea semnificativa a numarului de animale.
     Indeletnicirea legata de cultivarea pamantului va deveni incet, incet un act secundar si  rar si se va rasfrange indeosebi asupra celor care vor lucra suprafete mici de teren pentru asigurarea existentei de zi cu zi sau va fi practicata doar de cei care vor reusi sa injghebeze ferme pe suprafete apreciabile.