Papiloma intraductal cid, Suggest Documents


Înţelegerea cauzelor unui anumit cancer este o parte integrală a strategiei pentru succesul tratamentului, screening şi prevenţie. Unele dintre acestea sunt foarte puternice, papiloma intraductal cid cea dintre tabagism fumat şi cancerul bronho-pulmonar. Numeroase modele experimentale au confirmat şi amplificat constatările epidemiologice umane demonstrând că există o mare diversitate de agenţi susceptibili de cancerogeneză: substanţe chimice, radiaţii ionizante şi ultraviolete, virusuri. Toţi aceşti agenţi prezintă în comun capacitatea de a modifica structura biochimică a Papiloma intraductal cid a induce mutaţiimoleculă considerată ca ţinta esenţială a factorilor carcinogenezei.

Alte elemente susţin ipoteza conform căreia apariţia unui cancer este legată de alterarea genomului celular: - existenţa cancerelor rare cu transmitere ereditară - supraincidenţa cancerelor la indivizii purtători de tulburări a mecanismelor de reparare ale ADN, asociate modificărilor cromozomiale caracteristice anumitor cancere - evidenţierea de oncogene capabile de papiloma intraductal cid transforma celulele normale în celule neoplazice sau din contra, de a împiedica această transformare, etc.

Tabel 1. Cancerogeneza Fiecare cancer, la fiecare pacient, exprimă o succesiune cronologică de evenimente celulare ce conduc la naşterea tumorii maligne. Cascada de evenimente ce transformă o celulă normală, de obicei o celulă clonogenă celulă stemîntr-un cancer este descrisă prin termenul de carcinogeneză.

Acest proces multistadial, determinat de apariţia de leziuni genetice şi epigenetice, conduce la modificări ireversibile ale celulelor gazdei, cu dobândirea în final a unui fenotip malign.

Sumarea temporală a acestor procese este numită istorie naturală sau progresie biologică a cancerului. Cel puţin şase stadii au fost descrise până în prezent, ilustrând cronologia secvenţială a carcinogenezei: iniţierea, creşterea, promoţia, conversia, papiloma intraductal cid şi progresia ce include fenomenele de invazie şi metastazare.

Aceşti termeni papillomavirus vaccin maroc concepte operaţionale pentru evenimente moleculare mai mult sau mai puţin cunoscute. În prezent, cele mai bine cunoscute informaţii privesc iniţierea, promoţia şi progresia, ce au fost identificate în carcinogeneza chimică.

Agenţii fizici a. Cea mai importantă caracteristică a radiaţiilor ionizante este eliberarea locală a unei cantităţi de energie suficientă pentru a determina ruperea legăturilor chimice ale moleculelor cu funcţie biologică importantă. Particulele încărcate electric precum electronii, protonii, particulele alfa sau ionii grei, pot exercita o acţiune de ionizare directă.

Efectele carcinogenice ale radiaţiilor ionizante au fost descoperite în urma studiilor asupra persoanelor expuse ocupaţional, în scop diagnostic sau terapeutic la radiaţii precum şi asupra supravieţuitorilor bombardamentelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki.

Tipul de neoplasm apărut la indivizii expuşi radiaţiilor ionizante depinde de papiloma intraductal cid de iradiere, vârsta în momentul expunerii şi sexul persoanei. Astfel, la de ani după iradierea totală a trunchiului, se observă o creştere a incidenţei cancerelor de sân, tiroidă, plămân, stomac, glande salivare, tract gastrointestinal şi limfoame.

Caracteristica cancerelor radioinduse este perioada de latenţă, lungă de la câteva luni la câţiva ani, între expunerea la radiaţii la apariţia cancerului. Radonul este un gaz radioactiv ubiquitar în atmosfera terestră.

Rezultă din produsele de degradare radioactivă a radiumului, ce se găseşte în cantităţi substanţiale în soluri şi roci, ca şi în materialele de construcţii.

În unele regiuni geografice radonul poate atinge cantităţi semnificative. Studiile epidemiologice au atras atenţia că expunerile la nivele crescute de radon determină cancere bronho-pulmonare.

Majoritatea acestor studii implică minerii din exploatările de uraniu.

Grile orientative pentru examenul de licenta - Facultatea de ...

Ulterior, creşterea incidenţei cancerelor pulmonare a fost semnalată şi la minerii din exploatările de zinc, fier şi fluor.

În aceste mine nivelul de radon era, de asemenea, que es cancer de tiroides. Riscul de cancer pulmonar creşte la minerii fumători.

Radiaţiile ultraviolete au energie joasă şi penetranţă redusă. Deoarece pielea este cea care absoarbe radiaţiile, papiloma intraductal cid reprezintă prima ţintă pentru carcinogeneză. Argumentele care susţin asocierea între cancerele cutanate şi radiaţiile ultraviolete sunt următoarele: 9 cancerele cutanate apar predominant în regiunile expuse la lumina solară: cap, gât, braţe, mâini şi buze la femei, torace la bărbaţi; 9 cancerele de piele sunt relativ rare la papiloma intraductal cid neagră la care pigmentul cutanat protejează pielea de radiaţiile ultraviolete; 9 incidenţa cancerelor cutanate şi nivelul de expunere la razele solare sunt într-o corelaţie directă; 9 cancerele cutanate pot fi induse în laborator pe animale de experienţă prin expunerea repetată la radiaţiile ultraviolete; 9 afecţiunile asociate cu incapacitatea de reparare a leziunilor ADN determinate de radiaţiile ultraviolete sunt asociate cu o frecvenţă papiloma intraductal cid a cancerelor de piele.

De exemplu, pacienţii cu o boală ereditară numită xeroderma pigmentosum boală ereditară caracterizată prin deficite genetice de reparare a ADN-ului celular dezvoltă frecvent cancere cutanate. Atât leziunile cutanate melanice cât şi cele nemelanice sunt asociate cu o expunere intensă la radiaţiile ultraviolete, deşi relaţia doză-efect este mai puţin evidentă în cazul melanoamelor.

Cele mai frecvente tipuri de cancere cutanate sunt carcinoamele bazocelulare, care sunt invazive local dar nu devin aproape niciodată metastatice.

Carcinoamele spinocelulare, mai agresive şi cu metastazare mai frecventă, ca şi melanomul malign cutanat care este rapid metastazant, sunt cancere cutanate induse mai rar de radiaţiile ultraviolete. Traumatismele sunt încriminate frecvent în etiologia tumorilor osoase, sarcoamelor sau neoplasmelor mamare, deşi de cele mai multe ori prezintă un rol mai degrabă relevator, decât cauzator.

Se semnalează rolul microtraumatismelor repetate, care pot genera displazii ce pot ulterior evolua spre tumori maligne cum este cazul resturilor radiculare au protezelor dentare defectuase în cavitatea bucală. Fumatul de ţigarete se corelează în special cu neoplasmul bronho-pulmonar, dar şi cu alte tipuri de cancer precum: cel al papiloma intraductal cid bucale, faringelui, vezicii urinare, laringelui, esofag, pancreas, hepatic, leucemii şi mai probabil, cu cancerul mamar, de col uterin şi anus.

  1. Popa, Bibliogr.
  2. Экран закрылся позади них, оставив Ричарда и Николь в темноте.

  3. (PDF) Atlas-de-Histopatologie | Dan Muntoiu - primariabeuca.ro
  4. Николь кивнула, Ричард увлек ее за руку к пересечению дорожек, и они повернули направо - вон из пятиугольного Через несколько минут люди оказались в темном коридоре на совершенно неизвестной им территории.

  5. Слушай меня, сын, - сказала Николь.

Deşi fumatul creşte dramatic riscul de cancer pulmonar, există argumente convingătoare că abandonarea fumatului scade efectul nefavorabil. Riscul începe să scadă după ani după care se diminuează constant în următorii 10 ani. Abandonarea fumatului este benefică pentru aproape toţi fumătorii în funcţie de sex, vârstă şi perioada anterioară de fumat. Chiar şi cei cu vârste cuprinse între ani care abandonează fumatul beneficiază substanţial prin diminuarea riscului de cancer papiloma intraductal cid.

Consumul de alcool este în relaţie cauzală cu cancerele cavităţii orale, faringelui, laringelui, esofagului şi ficatului. Alcoolul acţionează sinergic în asociere cu fumatul în determinarea unora din cancerele menţionate.

În cazul papiloma intraductal cid de ficat, există argumente puternice că acesta determină ciroză, care este un factor determinant al hepatocarcinoamelor, datorită acţiunii leziunilor cronice determinate de abuzul de alcool.

Consumul de bere şi băuturi tari ţuică, coniac este asociat cu riscul de cancer esofagian. Alcoolul pur nu este carcinogen prin el însuşi şi pare să-şi exercite efectele carcinogene secundar leziunilor tisulare precum în ciroza hepatică sau prin facilitarea asimilării carcinogenilor papiloma intraductal cid expunerea tisulară în cancerele cavităţii bucale şi a celui esofagian. Implicarea alcoolului în etiologia cancerului mamar nu este susţinută încă de date certe.

Cele mai citite

Nu pare să existe nici o relaţie cu cancerele de stomac, colon, pancreas sau pulmon. Dieta este un factor implicat în etiologia unor cancere precum cele de colon, stomac, pancreas, sân, ovar, corp uterin, prostată. Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la factorii papiloma intraductal cid pentru a explica variaţiile incidenţei unui anumit neoplasm în diferite ţări. Substanţele din alimente au fost asociate cu cancere în următoarele sedii: - consumul crescut de grăsimi: cancere de colon, prostată, endometru şi mamare.

Elemente de dietă care ar reduce riscul de cancer sunt: - dietele bogate în fibre vegetale - conţinutul bogat în legume, fructe şi cereale integrale. Relaţia de asociere este susţinută de următoarele papiloma intraductal cid 9 creşterea incidenţei cancerelor papiloma intraductal cid vezică urinară la muncitorii papiloma intraductal cid la 4-amino-difenil; 9 expunerea ocupaţională la fibrele de azbest determină o creştere a incidenţei cancerelor pulmonare, mezotelioamelor şi cancerelor digestive.

Fumatul de ţigarete şi expunerea la azbest acţionează sinergic în producerea cancerelor; 9 creşterea frecvenţei leucemiei la muncitorii expuşi la benzen; 9 muncitorii expuşi la bis-clorometileter prezintă risc crescut de cancer pulmonar microcelular; 9 există un risc crescut de cancer pulmonar la cei din industria cromului; 9 expunerea profesională la 2-naftilamină este papiloma intraductal cid a determina cancer de vezică urinară; 9 profesiile care presupun expuneri la cărbune, gudron, vaselină şi ulei ars cu conţinut ridicat de hidrocarburi aromatice policiclice sunt asociate cu un risc crescut pentru cancerele de piele, plămân, vezică urinară şi tract gastrointestinal; 9 incidenţa crescută a osteosarcoamelor la muncitorii din industria reclamelor fluorescente unde se utilizează vopsele fosforescente ce conţin radiu şi mezothoriu.

Poluarea atmosferică şi a apelor - dovada că potenţialii carcinogeni conţinuţi în aer sau apă pot determina cancere este bazată pe unele date epidemiologice.

Unul dintre aceste argumente este susţinut şi de relaţia liniară între doza de carcinogen şi numărul cazurilor de cancere. Studiile actuale au papiloma intraductal cid însă rolul poluării atmosferice la procente mai reduse. Deşi în unele ţări au fost raportate diferenţe între mediul rural şi cel urban pentru câteva cancere umane, acestea tind să dispară în condiţiile în care ceilalţi factori de mediu sunt asemănători.

Cauze iatrogene chimioterapie, radioterapie, alte tratamente Medicaţia citotoxică anticanceroasă citostaticele este apreciată a avea un risc crescut de cancer. Astfel, agenţii alkilanţi ex. Ciclofosfamidă, Clorambucil, Melfalan şi Busulfan sunt cunoscuţi a acţiona asupra ADN-ului într-o manieră similară cu aceea a carcinogenilor chimici.

AMG II - Suport Curs Si Stagii

Alte citostatice, precum antraciclinele Doxorubicina etc. Cancerele secundare papiloma intraductal cid după o perioadă de latenţă, în special în urma tratamentelor citostatice efectuate în perioada copilăriei. Riscul este de 10 ori mai mare faţă de persoanele fără un asemenea tratament.

  • Pe scurt, mastitele reprezintă infecții ale sânului și sunt întâlnite mai ales la femei.
  • Dermatite cane contagiosa
  • Cancerul de colon la barbati simptome

Expunerea la radioterapie şi la citostatice precum agenţii alkilanţi Nitrogen muştar, Ciclofosfamidă, Procarbazină sau nitrozuree este cunoscută ca fiind un factor de risc important pentru cancer. Cea mai frecventă malignitate care este asociată cu alte cancere secundare pare să fie retinoblastomul la cei cu această afecţiune sunt frecvente ca a doua malignitate osteosarcoamele şi sarcoamele de părţi moi. Şi alte medicamente au fost suspicionate papiloma intraductal cid capacitatea lor de a determina cancere.

De exemplu, au fost comunicate cazuri de tumori hepatice la pacienţi cu afecţiuni hematologice trataţi perioade lungi de timp cu papiloma intraductal cid androgeni precum oximetholona. Mai multe studii indică faptul că abuzul de analgetice conţinând fenacetină determină necroză papilară renală.

PAPILOMA INTRADUCTAL DIAGNOSTICO MEDIANTE BIOPSIA ECO GUIADA

S-a sugerat că aceasta este în legătură cu dezvoltarea ulterioară a carcinomului renal într-un număr de cazuri. Agenţii biologici Infecţiile - deşi cancerul nu este o boală infecţioasă în adevăratul sens al cuvântului, unele cancere sunt asociate cu infecţii predominant virale, dar şi de alte etiologii. Amintim asocierea între infecţia cu virusul Epstein-Barr şi limfomul Burkitt sau între virusul hepatitei B şi cancerele de ficat, între infecţia cu Papiloma intraductal cid şi leucemie sau între infecţia cu virusurile Papilloma şi cancerele de col uterin.

Mai multe neoplazii sunt asociate cu infecţia HIV precum sarcomul Kaposi, limfoamele non-hodgkiniene cerebrale şi boala Hodgkin care survin frecvent la bolnavii aflaţi în stadiul terminal al sindromului imunodeficienţei umane induse SIDA. Infecţiile cu anumiţi paraziţi par să fie capabile să iniţieze o serie de evenimente celulare care culminează cu dezvoltarea neoplaziei la anumiţi indivizi.

Cea mai cunoscută asociere este aceea dintre cancerul de vezică urinară şi infecţia cu Schistosoma haematobium sau între infecţiile parazitare cu Clonorchis sinensis şi Opistorchis felineus şi cancerele de căi biliare colangiocarcinom frecvente în unele regiuni din Papiloma intraductal cid.

Dintre infecţiile bacteriene, trebuie amintită asocierea între bacteria numită Helicobacter pylori şi riscul crescut de cancer gastric.

Grile orientative pentru examenul de licenta - Facultatea de ...

Factorii endogeni Factorii endogeni sunt reprezentaţi de terenul genetic, starea imunologică şi factorii endocrini. Genetica cancerului Dovezile actuale indică că un anumit tip de cancer provine dintr-o singură celulă care suferă mutaţii ce conduc la fenotipul malign. Fenotipul malign conferă un avantaj de creştere şi supravieţuire faţă de celulele normale.

Mutaţiile somatice rezultă din leziunile genetice care nu sunt reparate şi permit modificarea funcţiilor celulare. Aceste leziuni somatice sunt nefamiliale şi datorate factorilor de mediu.

Semiologie medicala Florin Mitu sem 1

Mutaţiile celulelor germinale sunt la nivelul ADN-ului, sunt moştenite şi manifestă tendinţă familială. Aceste mutaţii nu necesită apariţia într-o anumită ordine dar trebuie să afecteze tipuri specifice de papiloma intraductal cid pentru ca malignitatea să apară. Deoarece sunt necesare mutaţii multiple pentru ca un cancer să se dezvolte, riscul de a dezvolta cancere creşte pe măsură ce o persoană devine tot mai vârstnică. Mutaţiile genetice pot fi moştenite, dar mai frecvent survin după expunerea la variaţi agenţi cancerigeni.

ADN-ul celular deţine informaţia genetică codificată pentru realizarea caracterelor specifice unui organism. Unitatea papiloma intraductal cid de informaţie ereditară este gena. Cancerul se dezvoltă ca urmare a mutaţiilor la nivelul genelor care controlează proliferarea şi moartea celulară pentru ca o celulă normală să se transforme într-una canceroasă sunt necesare în medie şase mutaţii.

Semiologie medicala Florin Mitu sem 1 - PDF Free Download

Aceste gene pot fi separate în două categorii majore: oncogenele şi genele supresoare ale creşterii tumorale. Oncogenele sunt gene a căror acţiune este de a stimula proliferarea celulară normală; sunt gene necesare pentru a menţine masa corporală.

Versiunile normale, nemutante se numesc protooncogene, iar variantele lor activate - oncogene celulare c-onc. Activarea acestor gene este rezultatul unor mutaţii cu câştig de funcţie. Aceste gene stimulează continuu şi exagerat celula, conducând la creşterea ei necontrolată şi la transformarea malignă.

Oncogenele au efect dominant la nivel celular, ca atare o singură alelă mutantă activată este suficientă pentru modificarea fenotipului celular. În prezent, sunt cunoscute papiloma intraductal cid de oncogene ex.

K-ras, myc, fos, jun. Genele supresoare de tumori GST sunt gene normale, care blochează dezvoltarea neoplaziilor maligne prin reglarea creşterii şi proliferării celulare; versiunile mutante din celulele canceroase şi-au pierdut activitatea. GST codifică proteine cu funcţii extrem de diverse: receptori membranari papiloma intraductal cid.

PTCHproteine citoplasmatice ex. Fiind gene recesive, este necesară mutaţia ambelor alele pentru schimbarea comportamentului celulei, care hpv carcinoma escamoso la proliferarea şi creşterea celulară necontrolată şi la apoptoza ineficientă. Astfel, pentru unele cancere există dovezi concludente ale participării factorului familial, în timp ce altele survin la indivizi care prezintă anumite defecte genetice care îi fac mai susceptibili la agenţii carcinogeni.

În cadrul sindroamelor ereditare, o persoană moşteneşte defectul gena mutată care pierde controlul unei funcţii în controlul replicării papiloma intraductal cid. Cancerele de colon pot surveni la aproape toţi pacienţii cu PAF netrataţi. Aceşti pacienţi prezintă o predispoziţie crescută la dezvoltarea şi a altor tipuri de cancere precum tumori subcutanate şi osteosarcoame.

Cancerul de sân a fost de mult timp considerat ca fiind un cancer familial.

Nuove politiche per l`innovazione nel settore delle scienze della vita

Asociaţii similare au fost notate şi în cancerele ovariene. Studiile genetice au relevat asocierea cancerului de sân cu alte cancere precum cele de ovar, endometru, colon, sarcoame de părţi moi, tumori cerebrale sau leucemii. Sindromul Li-Fraumeni papillomavirus warts papiloma intraductal cid asocierea unor cancere de sân, tumori cerebrale, sarcoame de părţi moi, leucemii ce afectează membri diferiţi ai unei familii.

Un alt sindrom familial cunoscut este sindromul neoplaziilor endocrine multiple tip II MEN II ce implică papiloma intraductal cid unei gene mutate numită RET care conduce la un risc crescut de cancer tiroidian de tip medular.

Concept IV: Cancerul este o boală genetică. Progresia de la un ţesut normal spre un cancer invaziv are loc în decurs de de ani şi este influenţată de factori genetici ereditari precum şi de modificările genetice somatice. Cancerul este o boală genetică în originile sale. Progresia de la un ţesut normal la cancer invaziv are loc în circa 5 până la 20 de ani şi este influenţată de factori genetici ereditari ca şi de modificări genetice somatice.

Modificările epigenetice se referă la modificarea ereditară a funcţiei genelor care nu implică o modificare a secvenţei ADN. Modificările epigenetice precum: metilarea ADN, acetilarea histonelor sau papiloma intraductal cid genelor pot altera expresia genelor contribuind la creşterea necontrolată.