Paraziti brad
Continutul de lignina la brad Nr. Sarurile minerale sunt n general silicati, oxalati, carbonati si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu, nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. Coninutul mare de carbohidrai l recomand ca paraziti brad prim pentru obinerea de bioetanol. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta.
De exemplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta, foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate, stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat n confectionarea instrumentelor muzicale datorita 14 proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit n constructii si la fabricarea hrtiei.
Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea, luciul, textura, desenul, umiditatea, masa specifica, durabilitatea, umflarea si contrngerea. Variatii de culoare se papilom paraziti nsa si n cadrul aceleasi specii, n functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui.
De asemenea, paraziti brad unele specii, se constata variatii de culoare si de la o zona la alta, alburnul prezentnd nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu nchis.
Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului, de planul de debitare, de paraziti brad suprafetei, precum si de unghiul sub care cade lumina. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare, care n sectiune radiala formeaza mici oglinzi. Luciul poate fi: luciu paraziti brad paltin, platan etc. Textura lemnului este data de forma, dimensiunea, proportia si dispunerea elementelor anatomice paraziti brad lemnului.
Ea depinde de clima, de specie si de paraziti brad de debitare. Textura poate fi: 15 foarte fina mahon, tisa etc. Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului, care-i determina si domeniul de utilizare, respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier, la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului, n constructii sau pentru exteriorul mobilei.
Desenul depinde nu numai de specia arborelui, dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase, precum si de modul de debitare. Rasinoasele au desenul simplu, pe cnd foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat.
Cele mai frumoase desene le prezinta nucul prezinta fibre drepte, paralele, mai nchise la culoare, care n combinatie cu duritatea si culoarea lui l fac deosebit de pretios n obtinerea furnirelorpaltinul, ulmul, mesteacanul, paraziti brad, plopul etc.
Neregularitatile fibrelor, precum si unele anomalii de crestere, cum ar fi: fibra creata, noduri mici, provenite de la muguri si dispuse grupat n anumite zone, creeaza desene si efecte estetice deosebite, cunoscute sub diverse denumiri "ochi depasare", " aspect mazdrat". Debitarea paraziti brad confera desene sub forma de linii sau benzi paralele, pe cnd la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale linii curbe sau n V, ondulate sau chiar dintate.
Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri taierea unui strat fin n jurul circumferintei trunchiuluiastfel nct cutitele, simple enterobiasis nedir ondulate, taie transversal inelele anuale, dispuse la anumite distante unul fata de celalalt, iar desenul obtinut este deosebit. Din acest punct de vedere, speciile de lemn se mpart n: - lemn foarte greu: stejar, corn, jugastru; - lemn greu:carpen, salcm, cer ; - lemn semi-greu: tisa, gorun, nuc, mesteacan; - lemn semi-usor: castan, tei, anin; 16 - lemn usor: pin silvestru, brad, plop; - lemn foarte usor: plopul negru.
Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului cancer cure for hpv strns legate de masa specifica. Proprietatile lemnului Higroscopicitatea. Lemnul este un material higroscopic, care absoarbe apa din mediu, aflata att n forma lichida, ct si n forma de vapori.
Higroscopicitatea paraziti brad manifesta att la arborii netaiati, vii, ct si la lemnul obtinut prin taierea lor, ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului.
Punctul teoretic, n care peretii celulari sunt complet saturati, paraziti brad interiorul celulelor este gol, este cunoscut sub numele de "punct de paraziti brad al fibrei". Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrngere a lemnului, care depinde n principal de planul de debitare cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala, iar cele mai mici la prelucrarea longitudinaladar si de specie, de densitate si de defectele existente n lemn.
Lemnul este o substanta naturala foarte durabila trainicaputnd rezista, daca nu este atacat de insecte, sute si mii de ani. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii, care conduc, atunci cnd lemnul este umed, la asa numita "inima rosie".
Nucul, stejarul, cedrul, mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si enterobius vermicularis gram stain de durabile specii, pe cnd fagul, teiul, plopul, bradul sunt specii mai putin durabile. Pe lnga fungi, exista si o serie de alti daunatori, fata de care unele specii sunt foarte rezistente. Astfel, nucul negru, mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor, iar tecul este rezistent la paraziti brad parazitilor marini si, tocmai de aceea, el este paraziti brad la construirea ambarcatiunilor marine.
Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile.
Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor rezistentele sunt superioare cnd fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoasedensitatea si umiditatea lemnului cu ct umiditatea este mai mica, cu att rezistentele sunt mai mariparaziti brad si de defectele lemnului, care le influenteaza negativ. Proprietatile mecanice includ: - duritatea; - rezistenta la compresiune, la tractiune, la ncovoiere, la oboseala, la uzura, la despicare clivajul.
Din punctul de vedere al duritatii, speciile lemnoase se pot paraziti brad n: 1. Variatiile de duritate paraziti brad diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte, cum ar fi noduri, fibre spiralate, compresia si tensiunea lemnului.
Densitatea speciilor de rasinoase. Astfel, exista specii care se despica usor: pin, stejar, fag; greu: ulm, tei, mesteacan; foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul, palmierul.
Boli, paraziti si daunatori la brazi
Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. Astfel, lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica dect cel neaburit, iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare dect lemnul netratat.
Proprietatile electrice si magnetice. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent, nsa, paraziti brad cu cresterea umiditatii, are loc si o crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. De asemenea, lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate polarizare electrica. Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic.
Proprietatile acustice. Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. De aceea, el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru paraziti brad salilor de spectacol, n vederea obtinerii unei acustici superioare. Proprietatile termice. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii la peste 0C si la o herpes genital y papiloma paraziti brad constanta, dilatatia termica este foarte mica.
Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile n raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Aceasta proprietate, alaturi de caracterul de slab conducator de caldura datorita aerului inclus n porii lemnuluista la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. Prin expunere directa la foc, la o temperatura de C, lemnul arde cu usurinta, puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa ntre 4.
Structura microscopica a lemnului: 21 1-Inel anual; 2-Rasina; 3-pori; 4-Raze medulare; 5-TraheideTimpurii; 6-traheide stralucitoare; 7-Canal rezinifer; 8-Traheida tarzie; Elementul de baza din care este alcatuit lemnul si care se vede la microscop este celula lemnoasa.
Celulele lemnoase indeplinesc in arbore diverse functii, cum sunt : conducerea apei si a sarurilor minerale, sustinerea trunchiului a coroanei, inmagazinarea diverselor substance, ca, de exemplu rasina. Dupa rolul pe care-1 au in viata arborelui, celulele difera intre ele ca forma paraziti brad dimensiuni, distingandu-se celule de vase, traheide, celule de parenchim si fibre. Celulele de vase sint celule scurte, cu peretii sutbiri diametre mari servesc lacircular a paraziti brad si a sarurilor minerale.
- Vaccino papilloma virus adulti costo
- Papiloma garganta benigno
- Jak se zbavit parazitu v lidskem tele
Ele sint unite cap la cap, formind tuburi lungi prin care circula seva. Vasele lemnului constituie in sectiune porii lemnului. La unele specii, vasele sint vizibile cu ochiul liber. La celulele de vase, peretii transversali lipsesc, sau sunt perforati Vasele se intilnesc numai la lemnul de foioase, lipsind total la cele de rasinoase. Aceste celule reprezinta paraziti brad medulare la risinoase la foioase, si formeaza tesuturile de parenchim, care au functia de a depozita substantele nutritive de rezervi.
Cargado por
Fibrele au forme alungite, cu deschiderea mica peretii grosi indeplinind in arbore un rol de rezistenta. Paraziti brad rezinifere sint tuburi lungi inconjurate de straturi de celule de parenchim.
Se gasesc la o parte din speciile de rasinoase molid, pin, larice, duglas in stare verde. In sectiune transversala apar ca puncte albicioase sau galbui-brune. Canalele rezinifere pot fi asezate longitudinal sau transversal fata de aza arborelui.
Mucho más que documentos.
Ele acumuleaza in interior rasina secretati de celulele din jur. Cele mai largi canale rezinifere se intilnesc la lemnul de pin. Tilele reprezinta crsterile celulelor de parenchim in interiorul vaselor vecine, astupind, total sau partial, vasul.
Se intilnesc la toate speciile si se formeaza in duramen. Ele pot apare si datorita unor cauze exterioareastfel in cazul inimii rosii la fag, sub actiunea ciupercilor. Utilizarea lemnului de paraziti brad Nr.
Fibrele obinute din tulpini pot fi utilizate ca nlocuitori ai iutei. Alte industrii: farmaceutic, alimentar, medicin tradiional, cosmetic.
Defetele lemnului: Defectele lemnului se pot grupa astfel: Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui n structura, aspect si compozitie chimica ; anomalii datorate actiunii paraziti brad naturali exteriori, care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi; 23 actiunea agentilor paraziti brad biodegradare a lemnului, de natura vegetala sau animala.
Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau n interiorul acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre n masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare.
De aceea, un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet, formnd astfel o gaura n lemn.
Boli, paraziti si daunatori la brazi | Blog de agricultura
Spre deosebire de acestea, nodurile concrescute si ncastrate nu pot cadea, nsa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii.
Astfel, n functie de paraziti brad lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite, cu mustati; n functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau paraziti brad si n functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate.
Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucrndu-se mai greu si, uneori, chiar deloc. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: 24 - fibra rasucita; - fibra nclinata; - fibra creata; - fibra nclcita. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra n industria pieselor de mobilier, putnd fi folosit numai ca materie prima n industria chimica.
Fibra nclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea paraziti brad elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. Propriu-zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor de exemplu: frasinul cret.
Fibra nclcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase n anumite zone.
Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta n dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic n sens longitudinal si transversal.
Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea, labartarea si canelura. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vrf. Acest tip paraziti brad lemn are o rezistenta la compresiune paraziti brad si conduce la pierderi mari prin prelucrare. Labartarea trunchiului consta n marirea brusca a circumferintei n apropierea solului, aparuta din nevoia de echilibrare, pentru a rezista paraziti brad actiunea vntului. Canelura este determinata de zonele de coaja nfundata, care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel nct, n sectiune transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat.
Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni n lemn, care apar cnd copacul deviaza de la pozitia sa normala, verticala, sub paraziti brad vntului sau altor factori atmosferici. Curbura reprezinta devierea ntr-un singur plan sau n mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Ea apare ca urmare a actiunii ndelungate a vntului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la ncovoiere.
Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcm. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care, ca urmare a actiunii vntului, apar paraziti brad ale copacilor, care conduc la separatii n tesutul lemnos.
Crapaturile lemnului sunt discontinuitati n masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub actiunea gerului si a vntului. Paraziti brad pot apare sub forma: gelivurii - crapaturi dinspre exterior catre interior, produse sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza n trunchi; rulurii - crapaturi concentrice, totale sau partiale, care urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea vnturilor puternice si cadranurii - crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja, fara a ajunge la exterior.
Lemnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat n apa, un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor, insectelor, ciupercilor. Parazitii vegetali, cum paraziti brad fi iedera si vscul, se agata de trunchiul copacilor conducnd la strangularea lor. Exprimare cantitativ: Elemente generale.
Ciupercile care cresc i se dezvolt pe lemn se numesc lignicole. Prin putrezire se ntelege modificarea profund a compozitiei chimice a lemnului, nsotit de schimbarea culorii,consistentei i proprietilor sale. Rezistenele mecanice, care nc din primele faze ale atacului ciupercilor xilofage ncep s papilloma in gola sintomi, n stadiul de paraziti brad se pierd n paraziti brad.
Putregaiul este stadiul avansat de degradare a lemnului, ca urmare aputrezirii. Sporiiparaziti brad ajutorul crora ciupercile se reproduc, se formeaz n numr considerabil, existnd specii la care, pe un singur exemplar, acetia se pot cifra la paraziti brad zeci de miliarde.
Un rol important n rspndirea sporilor l au insectele, care i transport pe corpul lor i i introduc n lemn fie prin neparea acestuia, fie prin simpla lor deplasare n interiorul galeriilor spate. Rspndirea ciupercilor se poate de asemenea realiza prin intermediul miceliului acesta avnd capacitatea de a trecede pe un lemn bolnav pe un lemn sntoscu ajutorul rizomorfelor un tip de miceliu sub form de cordoane, ce dau dinexemplarele infectate i cresc prin alungirea lent a vrfului.
Ciupercile care produc putrezirea lemnului sunt, paraziti brad general, ciuperci superioare din clasa Basidiomycetes, ordinulHymenomycetales, familiile Polyporaceae i Agaricaceae. Speciile n cauz se pot recunoate dup felul putregaiului produs idup particularittile corpurilor fructifere. Spre deosebire de perforaiile produse pe cale mecanic, de paraziti brad ciupercile de colorarecele produse de ctre ciupercile de putregai rezult prin dizolvarea substanelor din componenta peretilor celulari, cu ajutorul enzimelor secretate dectre acestea prin vrfurile hifelor.
